...

PROVERBI, DETTI E LITANIE DIALETTALI

by user

on
Category: Documents
230

views

Report

Comments

Transcript

PROVERBI, DETTI E LITANIE DIALETTALI
LUIGINO FIORILLO
PROVERBI E DETTI
DIALETTALI
DEL TERRITORIO
DEL COMUNE DI BONIFATI
- CS -
2
Alle mie amate nipotine
Chiara, Francesca, Gaia e Valentina
3
4
5
Veduta Panoramica di Bonifati
6
Veduta panoramica di Cittadella del Capo
7
Veduta parziale di Cittadella del Capo
8
INTRODUZIONE
Caro lettore,
vivere lontano dal luogo che mi ha dato i natali e dove ho
trascorso momenti felici della mia giovinezza, non mi ha mai
impedito di tornare a godere degli affetti familiari, dell’amicizia e
dello splendido paesaggio che Madre Natura ha generosamente
elergito al territorio del Comune di Bonifati.
Non avrà difficoltà a comprendere questo mio sentimento chi
come me, nonostante abbia dovuto lasciare la sua terra e abbia avuto
modo di viaggiare e visitare altri luoghi, porta sempre nel cuore la
gente e le cose del suo paese.
Alla mia terra dedico questa modestissima testimonianza con
gratitudine.
Ho iniziato questa ricerca qualche anno fa con non poca
perplessità, convinto di avere a disposizione un ridotto numero di
proverbi. Man mano che mi addentravo nella ricerca mi rendevo
conto, invece, che il materiale di cui andavo disponendo mi avrebbe
consentito di raccogliere un buon numero di proverbi.
Anche se questa raccolta non rappresenta un lavoro
esaustivo, ho voluto, comunque, portarla a termine nel presupposto
che possa essere per me e per altri un punto di partenza.
Ho voluto concludere questa prima edizione senza avere la
presunzione,quindi, di considerarne la sua completezza.
Confesso di aver incontrato molta difficoltà nel rendere la
grafia corrispondente alla fonetica. Prova a scrivere in dialetto, per
esempio, la parola fiume, fiore, maestro e simili. Ho adottato,
pertanto, un criterio del tutto personale. Mi auguro di esserci andato
vicino.
9
Ho fatto molto uso di accenti per cercare di rendere meno
difficile la lettura delle parole secondo l’inflessione dialettale.
Mi permetto di sollecitare il tuo interesse e di quanti
desiderano collaborare e chiedo la cortesia di volermi segnalare
rettifiche, integrazioni, miglioramenti in genere e anche ulteriori
proverbi.
Sono grato a chi ha affrontato prima di me lo stesso lavoro
da cui ho attinto materiale e idee.
Rivolgo un sentito ringraziamento a quanti hanno voluto
offrirmi la loro preziosa collaborazione sostanziatasi in suggerimenti
e consigli spassionati che, in molti casi, mi hanno consentito di
superare dubbi e perplessità.
Si dice che “i proverbi sono la saggezza dei popoli”. Il
proverbio, infatti, ha una origine popolare. E’ un detto breve, arguto
e nasce dall’esperienza della vita quotidiana in tutte le attività
dell’uomo e, in particolare, dai suoi rapporti con gli altri.
L’incredibile attualità dei proverbi ci sorprende giorno dopo
giorno; con il loro linguaggio semplice e diretto, a volte colorito,
sono riusciti a sfidare secoli di convivenza tra le varie comunità,
etnie e religioni.
In questo ventunesimo secolo gli strumenti tecnologici, i
mezzi di comunicazione efficaci e veloci di cui disponiamo in
qualsiasi campo di attività, non ci consentono di “fermarci” per una
salutare riflessione.
Una e-mail ti risolve un problema in pochi secondi.
Interloquire in tempo reale con decine, centinaia di amici, no
problem:“facebook” ti da una mano. Vuoi parlare con un collega, un
amico, un’ amica, un familiare in qualsisi parte del mondo e farti
vedere? Usa la “Web cam”!
Tutto questo è frutto dell’ingegno dell’uomo e ne dobbiamo
essere fieri. Attenzione però: un uso distorto potrebbe farci
allontanare dai normali rapporti umani così come li abbiamo
conosciuti e vissuti fin qui. In moltissimi casi, purtroppo, i rapporti
10
che si instaurano sono formali, aridi; manca quella calorosa stretta di
mano, il guardarsi negli occhi senza sospetti, insomma, manca il
rispetto dell’altro e aumenta la diffidenza verso l’altro. Si instaurano
rapporti umani caratterizzati da scarsi valori etici e morali che in
molti casi sfociano in arroganza.
Ripongo la mia fiducia nelle nuovissime generazioni. Mi
auguro possano riappropriarsi di quei valori con i quali tutta
l’umanità ha sempre regolato i rapporti di convivenza e di reciproco
rispetto. Termineranno un giorno gli esempi che ci vengono offerti
da alcuni uomini politici, governanti, opinionisti di scarsa moralità (e
che vestono anche i panni di moralisti!), dagli uomini di potere e
dello spettacolo.
E ora mi rivolgo a te caro giovane lettore: spero che la lettura
di questi proverbi possa offrirti spunti di riflessione, ma anche di
divertimento. Soprattutto possa svegliare in te l’orgoglio di
riacquisire e di custodire i valori universali di un sano ambiente
familiare, culturale e sociale. Sarei felicissimo se questo piccolo
lavoro potesse rappresentare un motivo in più per coltivare un buon
rapporto con i luoghi ove sono nati e cresciuti i tuoi cari.
Infine, mi permetto di darti un suggerimento, caro lettore:
cita con orgoglio e vanto, ma con garbo e senza eccessiva enfasi, il
proverbio più aderente all’argomento che stai trattando, nel dialetto
“bunifatàru”, “capajùu” o “turravecchiàru”: risulterà più efficace la
tua esposizione!
Buona lettura e buon divertimento.
Luigino Fiorillo
e-mail: [email protected]
Roma, luglio 2010
11
PROVERBI E DETTI
DIALETTALI
‘
‘A ‘varu è cumu u purcu, è bbunu doppu murtu.
‘A ‘pparenza ‘nganna.
‘A bbona ‘ncudini non tena paura du martillu.
‘A capu è ‘na spoglia ‘i cipulla.
‘A carta và alli fissa e lli cazzùni pàganu.
‘A casa ‘a fadi a fìmmina.
‘A chianta s’addirizza quandu crìscidi.
‘A cira si squaglia e la prucissione nò caminidi.
‘A crapa va ppì la vigna: cumi fà la mamma fà la figlia.
‘A cuda è l’urtima a scurcià.
‘A dieta ogni mali acqueta.
‘A fatica si chiama fata e a mia mi feta.
‘A fimmina a quarantanni o t’abbanduna o t’incàntidi.
‘A fimmina è cumu u carivunu: stutatu ti tìngidi, appicciatu ti
vrùscidi.
‘A fimmina è fedele a uno, quando u turcu si fa cristianu.
‘A fimmina senza grazia è ‘na minesstra senza sali.
‘A fissa ‘mmanu alli guagliuni.
‘A fortuna vena durmindu.
‘A forza vena da gozza.
‘A furtuna passa na vota sula.
‘A gallina si spinna doppu morta.
‘A gatta da dispenza cum’è si penza.
12
‘A gatta pressarola fadi i figli ciàcati.
‘A leggia è fatta ppì lli fissa.
‘A lingua taglia cchiù di forbici.
‘A lingua vattìdi addùvi u dintu dòva.
‘A mal’eriva nò mmora mmai.
‘A mala cumpagnìa fà l’omo latru.
‘A matinata tena l’oro ‘mbucca.
‘A ‘mbìdia e la gelusia su sempri ‘ncumpagnia.
‘A migliu morti è la subbìtania.
‘A migliu parola è chilla nò ditta.
‘A mmerda cchiù a riminìj e cchiù puzzadi.
‘A monacella vò sempri ‘a cumpagnella.
‘A mugliera du latru nò sempri rìridi.
‘A mugliera i l’atri è sempre cchiù bbòna.
‘A notti porta cunsigliu.
‘A pressa è ‘na brutta cunsigliera.
‘A prima frissùrata è di guagliuni.
‘A ragiuni è sempre di fissa.
‘A rìcaduta è pìju da malatìa.
‘A saluti è na ricchizza, tindi accorgi quandu a perdi.
‘A scusa du piditaru è la tussa.
‘A scutella fadi a fimmina bella.
‘A simpatia apra cintu vìji.
‘A sparanza è l’urtima a murì.
‘A strata ciù sicura è chilla diritta.
‘A troppa cumbidenza diventa mala crijanza.
‘A via cchiù curta è chilla ca canusci.
‘A vilanza non ghìnchja panza.
‘A vita è a tiraturu: oj ‘nculu a tìa e dumani puru.
‘A vrachetta non tena rispittu.
‘A vucca è ‘na ricchìzza.
‘A vurpa vecchia scanzadi a taglioua.
‘A vutta chijna e la mugliera ‘mbrijaca.
‘A vutta si rispamiadi quando è chjina.
13
‘A’muri d’amùri vènidi.
‘Mpara l’arti e mìttila da parti.
‘Mparami l’arti e nò mi dunà a parti.
‘Ndà taglià l’èriva a sutta i pidi.
‘Ndàju cantati quattru!
‘Ndi va truvandu finucchi i timpa!
‘Ndi pùzzidi u nasu.
‘N’timpu i guerra ogni purtusu è purtu.
‘Ntra vutta piccula u migliu vinu.
A
A cchjòva e a murì non ci vò nnenti.
A chillu non di scusi nu sòguitu mancu su scurci.
A chini bussa forte s’àprunu i porti.
A chini dùnidi e a chini prummìndidi.
A ciangia u murtu su lacrimi persi.
A fa’ u fucu ccù li guìvini ca tini.
A fjumu cittu nun ci jì a piscà.
A gallina fa l’uvu e allu gallu ‘ndi vrùscidi u culu.
A guccia a guccia si buca ppuru a petra zìvua.
A lavà a capu allu ciucciu ci pirdi u timpu e llu sapuni.
A ogni cosa ci vò pacinzia.
A ogni cosa ci vo’ misura.
A ogni zipagua c’è ‘na ricchia tisa.
A pagà e a murì c’è sempri timpu.
A panza vurda si raggiùna migliu.
A pìri cutuguàti, amaru a cchìllu ca c’è capitatu.
A rizza, a rizza si ghìnchjidi a cannizza.
A San Martinu, ogni mustu è vinu.
A stu mundu chini gallija e chini va allu fundu.
14
A ti penda doppu no’ bbàla nnenti.
A tia t’ha dà venì na vecchiaia ca dùridi quando dùridi u culu
saduto supra na grasta vullenta.
A truvata a furma da scarpa tua!
Abbascia u titulu e aumenta a paga.
Acqua d’agustu, pocu mustu.
Acqua i matina è na bbona medicina.
Acqua passata no’ macina mulini.
Acqua queta rumpidi i ponti.
Adduvi c’è gustu non c’è perdìnzia.
Adduvi c’è nasu, c’è crianza.
Adduvi và Vicinzu, và la zappa.
Agustu, capu di virnu o misi d’infirnu.
Aiutiti ca Ddio t’aiutidi.
Alberu ca nnò dà fruttu, taglialu da sutta.
All ‘nteresse nun c’è amicizia.
Alla Candelora du virnu simu fora.
Alla casa du pezzente non mancano pezze.
Alla casa stàcci, allu negozio vàcci.
Alla fissàggini nun cc’è fini.
Alla fissaggini nun cc’è midicina.
Alla fissaggini nun cc’è rimediu.
Alla gallina vurda ‘ndi crepidi u vuzzu.
Alla squagliata da nivi si vidunu i strunzi.
Alla tavula e allu littu, senza rispittu.
Alla vecchia a fa fissa na vota sula.
Alla vecchiàia cavuzitti russi.
Alli guagliuni e alli vicchi nun pruminda nendi.
Allu bisugnu si vididi u cori d’amici.
Allu cavallu i razza non di manchidi a sella.
Allu cavallu jastimatu ‘ndi lucidi u pilu.
Allu cavallu rigalatu no’ si guardidi ‘mbucca.
Allu fissa dùnindi u cumandu.
Allu frija sinti ‘a’dduri.
15
Allu malu futtituru ‘ndi ‘mpìngiunu i pili.
Allu paisi di ciacati, viata a chi tena n’ucchiu.
Allu peggio no’ c’è fini.
Ama a cchini t’ ama, rispundi a chini ti chiama.
Amà a chini no’ t’ ama è timpu persu.
Amara a cchilla casa adduvi si fa visita ppì llu maritu.
Amara a mmia? amara a ttia!
Ambasciaturu no’ porta ppena.
Amici fauzi su peggio di nimici.
Amicizia tirata dura na jùrnata.
Ammuccia, ammuccia ca si para tuttu.
Amuri e gioventù perduti non tornanu cchiù.
Amuri senza baruffa fadi a muffa.
Annu bisestu, viata a cchini ci resta.
Applica e fà sapuni.
Aprili fà lli hjiuri e maggio ‘ndà l’onuri.
Aprili friddu, assai pani e pocu vinu.
Aprili, ogni guccia nu varrigu.
Arrassiti cavudara ca mi tingi.
Arrassusìa di l’umini senza vàriva e di fimmini mustazzùti.
Arrusta ll’uvu alla candila!
Arti cù arti e llu lupu alli picuri.
Aspetta ciucciu mia c’arrividi a paglia nova.
Aspetta ciucciu mia ca l’èriva criscidi.
Assai apparenza , poca sustanza.
Assai gallini e pocu ova.
Attacca u ciucciu adduvi vodi u patrunu.
Attindu a non tirà troppo a corda che si rùmpidi.
Avanzata francisa e ritirata spagnola.
Avera mora si ti dicu na buscìja!
B
16
Bbona gioventù e mala vecchiaia.
Belle e brutti si maritunu tutti.
Bellizza di natura sempri dura.
Beni mia, tuni!
Billu mariti mia, billu mi pari, sì vicchiu e ha persu i santiminti,
curtivi a terra i l’autri e non bìdi ca a tua resta masseta.
Bon timpu e malu timpu, non durunu assai.
Brutti in fasce, billi in chiazza, billi in fascia brutti in chiazza.
Buongiorno e bonasira a tutti.
Bussa sempri ccu lli pidi.
C
Caca u nuzzuu.
Cacarella senza freve viàta a chì’ndi tena.
Càchidi cchiù nu vou ca cintu rundinelle.
Cafuni e villani parlunu ccù li manu.
Cane c’abbaia no’ mùzzica.
Cani no’ mangia cani.
Capilli e guai, non mancanu mai.
Carni i purcu e umini i guerra durunu pocu.
Carta canta, villanu dormidi.
Carta jiettata, carta vrusciata.
Cassaroua guardata, no’ bulla mmai.
Cavalli, picciuni e jhumente, no’ dununu nente.
Cavizuni tanti, umini pochi.
Cavudara di risata mai vulla e morte disijata mai vena.
Cchiù allisci a gatta e cchiù sùmidi a cuda.
Cchiù i vuci ca i nuci.
17
Cchiù scuru da mezzanotti no’ ppò bbanì.
Ccù la vucca fa palazzi, ccù lli mani fa cazzi.
Ccù ll’anni crisciunu ‘a’ffanni.
Ccù lla robba tua, facìndi chillu ca vù.
Ccù lli capu senza sali ogni discursu finiscia mali.
Ccù llu timpu e ccù lla paglia, maturanu i nispuli.
Ccù pàtrita e culli patroni, sempri turtu tu e mai raggiuni.
Chi bella vita ca fa ‘llu ranunchiuu, prima si stendidi e doppu
s’arrùnchjidi.
Ciàngidi u giustu ppì ‘lu peccaturu.
Chilla! ‘nda zumbàtu fìguici!
Chillu ca nò’ c’èdi, tena sempri turtu.
Chillu ca no’ bbù, all’urtu ti nascidi.
Chillu ca nò sadi è cumi a chillu ca nò bìdidi.
Chillu ca pu fa oj, no’ u rimandà a dumani.
Chillu vò purtà l’acqua all’irtu cullu crivu.
Chillu! nò ddùna acqua a Cristu.
Chini ammazza cani e gatti sbatta sett’anni.
Chini càdidi ‘ntra l’acqua, si bagnidi.
Chini cangidi a via vecchia cu’ la nova, sa chillu ca làssidi e non sa
chillu ca tròvidi.
Chini chiù spendidi pocu spendidi.
Chini corna fa, cornutu mora.
Chini cumanda no’ sùdidi ‘u culu.
Chini disprezza vò cumprà.
Chini dorma no’ piglia pisci.
Chini dui rìpuguji vò acchiappà, unu ‘ndi fùjidi e l’atru ‘ndi
scàppidi.
Chini è bella si vididi, chi è puttana si sà.
Chini fila dirittu, campa afflittu.
Chini fràvica e sfràvica no’ perda mai timpu.
Chini fravica supra a terra i l’atri ci perdidi a cauci e la fatica.
Chini ha cchiù forza vincidi allu casu.
Chini i sparanza campidi, disparatu moridi.
18
Chini jetta fangu s’allorda prima.
Chini nascia ciucciu, ciucciu mòridi.
Chini nascia tundu no’ mmora quatru.
Chini no’ chianta patani, cunta patuti.
Chini no’ paga prima, paga doppu.
Chini no’ risica, no’ rusica.
Chini no’ sà fa, non sà cumandà.
Chini no’ sentidi a mamma e lu patri, sentidi u diavulu ‘ncatinatu.
Chini no’ t’accettidi no’ ti mèritidi.
Chini no’ tena grilli ppì la capu, dorma tranquillu.
Chini no’ tena voglia i lavurà perda l’acu e lu jìditau.
Chini no’ ti venidi ‘ncasa, ‘ncasa no’ ti vo’.
Chini no’ tténa capu, ha davì i gambi.
Chini no’ tténa nenti i fà, pigliadi a gatta e la pittìnia.
Chini no’ tténa nenti i mangià, a sira si và a curcà murmuriandu.
Chini paga prima, si mangidi i pisci vicchi.
Chini perdidi, tena sempri turtu.
Chini picura si fà u lupu sa mangidi.
Chini piscia cuntra vintu si bagnidi.
Chini prima arriva, macìna pprima.
Chini s’accuntentidi, gòdidi.
Chini sa piglia troppo, mora pristu.
Chini si cùrchidi cu’ lli guagliuni, a matina si trova pisciatu.
Chini si fà gabbu du mali i l’atri, u sua è bbìcina.
Chini si piglia i penziri i l’atri, fa lli capilli janchi.
Chini si spusa ppì dinari, spusa guerre e jùrni amari.
Chini si vestidi di panni i l’atri, i sua ‘ndi vanu stritti.
Chini simina gùriu nno’ coglia granu.
Chini soffra pì amuri nno’ senta duluri.
Chini spùtidi ‘ncilu, ‘nfaccia ‘ndi tòrnidi.
Chini tena a mugliera bella, canta ssempri.
Chini tena cintu nimici, no’ mmora mmai.
Chini tena forza, vincidi.
Chini tena lingua va in Sardigna.
19
Chini tena pani, no’ tena dinti.
Chini tena pietà da carni i l’atri, a sua sa mangianu i cani.
Chini tena pochi dinari cunta ssempri.
Chini tena raggia mùzzica vèleno.
Chini tena rrobba a mari, no’ tena nnendi.
Chini tena sette figlie assèttidi e chi‘ndi tena una a jèttidi.
Chini tena soldi fravica, chini tena vintu navica.
Chini tena sparanza all’atri e nnò cucina, a sira si và a curcà
dijunu.
Chini tenedi nu malu vicinu, tenedi na brutta matinata.
Chini ti vò bbene ti fa ciangia, chini ti vò mali ti fa rida.
Chini va allu mulinu, s’infarina.
Chini va ccù lu zuppu, ‘mbara a zuppichijà.
Chini va chianu, va sanu e va lluntanu.
Chini và ppì mari ‘stì pisci pìglidi.
Chini vòdi a norti i l’atri, a sua è bbicina.
Chini vòdi anda e chi non vòdi manda.
Chissà! non’è pisciu ppì brodu.
Chjìchiti jungu ca passidi a chjinèra.
Cilu a picurella, acqua a catinella.
Cinquant’anni! Sona, fiscka e canta.
Ciucci, calabrisi e muli nnò pisciunu mai suli.
Ckulli fissa cchiù ccì fa’ e cchiù ci pirdi.
Core allegru, campa cint’anni.
Core allegru, canta ssempri.
Core allegru, Ddio l’aiuta.
Cugnu du stissu lignami.
Culli fissa, cchiù ccì fa’ cchiù ccì pirdi.
Culu ‘ca nun ha bbistu mai cammisa, quandu sa mìttidi camina
tisu.
Culu ruttu e senza ciaràsi.
Cumi èdi a mamma èdi a figlia!
Cumpri prima u mbàstu e doppu u cavallu?.
Cuntadinu: scarpi grosse e cirivillu finu.
20
Cunti chiari, amicizia longa.
Cùrivi e cùrivi non si càcciunu l’ucchi.
Curnutu e mazziatu.
Curtu e malu cavatu.
Cuscinzia pulita non dà retta a chiàcchiari.
Cuttu e mangiatu.
D
Da nìppita e du pilìju, una è tinta l’atra è pìju.
Davanti ti pitti, d’arriti ti tingi.
Ddio i fàdi e Ddio ‘accùcchidi.
Ddio ti guardidi du riccu mpòvarutu e du poviru arrìcchisciutu.
Debiti e guai nnò finisciunu mai.
Di peni d’amuri sin di soffridi ma non sin di moridi.
Di rosa e di marrone /celeste si vestidi a cafuna.
Di venneri e di luni ti nasciunu i spirùni.
Dissidi u surgiu alla nuci: dunimi timpu ca ti purtusu.
Dittu ppì dittu cucuzza fritta.
Donna baffuta è sempri piaciuta.
Dopu a sessantina l’ùminu lassidi u cunnu e cumincia a bbiva.
Dopu i cumbìtti, nàsciunu i difitti.
Dopu u duci venidi ‘a ‘maru.
Du gabbu non sindi moridi ma sindi mali pata.
Du malu pagaturu scìppindi chillu ca pù.
Dui tizzuni stutati non fanu fucu.
E
21
E vistu a morti ccu l’ùcchi!
E vva bè! dissi donna Lena quandu ha bistu a figlia, a nora, e la
gatta prena.
E’ cadutu cumu na pira.
E’ cchiù da llà ca da ccà.
E’ mbrestato i sògujiti a nn’amicu: è persu i sògujiti e ll’amicu.
E’ migliu a perda nu jìditu ca tutta a manu.
E’ migliu avì acchì ffà culla curta e nò ccù tìa.
E’ migliu dà, ca riciva.
E’ migliu essa ‘mbidiato ca compatutu.
E’ migliu essa fissa ca sindacu.
E’ migliu essa liberu ca riccu.
E’ migliu l’uvu oji ca a gallina dumani.
E’ migliu mangià pani e cipulla alla casa tua.
E’ migliu n’amicu ca cintu ducati.
E’ migliu nu mali accattu ca na bbona vindita.
E’ migliu sulu ca malu accumpagnatu.
E’ nna capu i ciucciu.
E’ nnacqua i maju.
E’ tintu cchiù di na cavudara vecchia.
F
Fa bbene e scòrdati, fa male e pènzici.
Fa chillu ca t’è statu fattu ca no è mai peccatu.
Fa cumi u surgiùu c’ha cangiàtu l’ucchi ppì lla cuda.
Fa lli chiùviri puru a Cristu.
Faccia senza culuri o è fauza o è traditura.
Festa di vicinatu, assai vinu e poca cira.
22
Figli picculi guai picculi, figli grandi guai grandi.
Fimmina cucinera, bbona ppì mugliera.
Fimmina i chjìsia, diavulu ‘ncasa.
Fimmina sanizza, dopo mangiatu aggrizza.
Fimmini e ficu, toccali pocu.
Fimmini, tabaccu e bbìnu, portonu l’uminu alla ruguìna.
Fino a maggiu no cangià lanaggiu.
Fino a quandu c’è vita, c’è sparanza.
Forza i giùjini e cunsigli i vicchi.
Fravaru curtu e amaru.
Frijidi i pisci e guardidi a gatta.
Frusciu i scupa nova.
Furtuna e cavaci ‘nculu, viata a chi ‘ndi tena.
Furtuna e cazz’in culu, viata a chi ‘ndi tena.
Futti e chiàngi.
G
Gallina vecchia, fa’ bon brodo.
Gavutizza è mezza bellizza.
Genti i marina, frica e camina.
Genti i muntagna, né ppì amici né ppì cumpagni.
Genti senza figli né ppì piaciri né ppì cunsigli.
Guai e peni su di chillu ca i tenidi.
Guardati da caduta vascia.
Guardati du galantuminu ‘mpovarutu.
Guardati du pezzenti arricchiscjutu.
Guardati i l’uminu senza variva e da fimmina mustazzuta.
Guarditi di tri cci: cumpari, cugini e cugnati.
23
H
Ha persu i vua e vvà circandu i corna.
Ha pigliatu dui picciuni ccù ‘na fava.
I
I ciucci si scèrrunu e li varrìgui si schàsciunu.
I ciuti frìcunu alli spirti.
I cunsigli ca non si paganu, non s’apprezzunu.
I debiti si paganu e lli peccati si ciàngiunu.
I disgrazije nnò bbènunu mai suli.
I ditti d’antichi nò bèninu mai minu.
I ditti d’antichi nun sbaglianu mai.
I fatti da cassaroua i sadi u cupirciu.
I fimmini tenunu i capilli lunghi e lu giudiziu curtu.
I guai da pignata i sadi a cucciara ca i rimìnidi.
I jiditi da manu no ssu tutti uguali.
I mappìni su’ diventati tuvagli.
I niputi fanu siccà a vigna.
I parinti su’ ccumi i scarpi, cchiù su sstritti e cchiù fanu male.
I parinti sunu i dinti.
I parogue sù ccumi i ciàrasi: una tira l’atra.
I pisci i mari a cchini si sa mangià.
I santi si canusciunu di miraculi.
I sòguiti du carracchiùnu si mangidi u sciampagnùnu.
I sòguiti fanu soldi e lli piducchi fanu piducchi.
24
I sòguiti di fanu venì a vista alli ciacati.
I sòguiti nnò tènunu adùru.
I sòguiti su’bbùni servituri e mali patruni.
I sòguiti vanu e bènunu.
I truni (vruiti) i marzu risbigliunu i scurzuni.
J
Jamu alla fera ca u ciacatu è jùtu.
Jemme ad aprili, pocu ‘ntru varrìli.
L
L’àbitu nnò fàdi u monacu e la chjirica nò fàdi u prìvitu.
L’albiru pecca e la cima ricividi.
L’amico si canùscidi allu bisugnu.
L’anima a Ddio e la rrobba a chini spetta.
L’eriva cà no bbù all’urtu ti nascia.
L’ùminu è cacciaturu.
L’ùminu ppì la parola e llu vou ppì li corma.
L’ùminu proponidi e Ddio disponidi.
L’ospite è cumi i pisci, dopo tri jurni puzzidi.
L’ucchi si toccunu sulu ccù lli gumiti.
L’ucchiu du patruni ‘ngrassidi u cavallu.
L’ùminu a mattina si sùmidi i cavizuni e si’ndi vadi e li ‘mbicci
restunu alla mugliera.
L’unghia fadi a rugna.
L’uva si còglidi quandu è timpu.
25
Ligna di cerza e pane di carusa viata chilla casa ca ‘ndi fa usu.
Luntanu da l’ucchi, luntanu du cori.
M
Ma vota si fa fissa a vecchia.
Mali a cchilla casa ch’è pigliata ad ùcchji.
Mali nun fa, pagura non d’avì.
Malu mastru signu, mali firri tingnu, nnò mi chiamà ca nnò ci
vignu.
Mancu a vistu u scurzunu e dici S.Paulu.
Mani freddi cori càvidu.
Mari crispu, vintu friscu.
Maritati e muli vonu sta suli.
Matrimoni e vescovati du cilu su destinati.
Mazzi e panilli fanu i figli billi.
Mbìschjti ccù unu migliu i tia e facci i spisi.
Mi parunu cani e gatti.
Migliu fissa ca sinducu.
Migliu pocu ca nenti.
Mindìmu a capu a postu, guagliù!.
Mircuri ‘mminzu a simana.
Morta a gatta, morta a raggia.
Morti disijata nnò bbena mmai.
Muglieri e vua di paisi tua.
Murtu u cani, morta a raggia.
Mustazzu ammusciatu, ùminu ‘mbriacatu.
N
26
Na bona compagnia accùrcidi a via.
Na manu lava l’atra, tutti i duj lavunu a faccia.
Na vota ppì d’unu ‘nccavallu allu ciucciu.
Na vota ppì d’unu, non fa mali a nissunu.
Natali culli tua, Pasca ccu chini vù.
Né di vènneri né di marti non si arrìvidi e non si pàrtidi né si duna
iniziu all’arti.
Nnò c’èdi murtu senza risata, no nc’èdi zita senza chiantu.
Nnò c’èdi porta senza chiùviri, nnò c’èdi casa senza duluri.
Nnò c’èdi rosa senza i spini, nun c’èdi amuri senza chijàntu.
Nnò ddà creditu a sunni.
Nnò èdi sempre oro chillu ca lucidi.
Nnò ffà u passu cchiù lungu da gamba tua.
Nnò jì a piri cutuuati.
Nnò mi fa nè cavidu nè friddu.
Nnò risbiglià u cani ca dormidi.
Nnò sà tèna nu ciciru ‘mbucca.
Nno’ fà all’atri chillu ca nun vvù ca fanu a tia.
Nno’ fà mai u passu cchiù lungu da gamba tua.
Nno’ mitta vucca adduvi non ti tocca.
Nno’ nc’è affettu si non c’è rispittu.
Nu bbunu mastru fa bbuni discìpuji.
O
O paghi o sciullu.
O ti mangi ssa minesstra o ti jìtti da finesstra.
Ogni cani tènidi ‘na bella cuda e ogni fissa tènidi ‘na bella
mugliera.
Ogni cosa allu postu sua.
Ogni fruttu alla stagioni sua.
27
Ogni fucu cìnnira diventa.
Ogni nudu ven’ allu pìttinu.
Ogni quindicina: è na midicina.
Ogni rigina tenidi bisugnu da vicina.
Ogni vintonovi, picciuni e ova.
Ognunu all’arti sua e lu lupu alli picuri.
Oj non si fa credenza, dumani sì.
P
Pacinzia curpu miu si mali pati, vvà ppi quandu facìvisi a bella
vita.
Paisi ca va’, usanza ca truvi.
Pani i vilanza non ghinchia panza.
Panza chjina canta e nnò cammisa janca.
Panza dijùna, non senta ragiuni.
Panza mia fatti capanna.
Para nnu cìciru supra nu tambùrru.
Parinti, serpinti.
Parla cumi ttà fattu mammita.
Pasca, sutta na frasca.
Passata a festa gabbatu u santu.
Passatu u santu, passata a festa.
Pigli l’assu ppì figura!
Piglia prima e piglia n’ussu.
Pignata visitata mai vulla, morti disijàta mai vena.
Pìgulu, pìgulu, pìgulu e lu murtu port’allu vivu.
Piscia chiaru e va’ nculu allu midicu.
Pitrusinu ogni minestra.
Pizzichi e bbasi nnò fanu purtusi.
Poca cima, poco marinaru.
28
Poca farina fa pocu pani
Porta ‘nchianu, cani e gatti.
Ppì fa na cosa bbona avì quattro parmi i cerivillu.
Ppì fà u papa a sapì fà u sacrastanu.
Ppì nnenti nun si fa nnenti.
Prima di canuscia a genti ccià mangià nu quintali i sali.
Prima di Natali né friddu né fami, doppu Natali friddu e fami.
Prima di vida u scurzunu dici S.Paolu.
Prima i doveri e doppu i piaciri.
Prumitti certu e nanchi sicuru.
Puru a regina ténidi bbisugnu da vicina.
Puru i pulici tenunu ‘a tussa!
Pùrvara nnò ghìnghja saccu.
Puttane e muli di carrozza, bbona gioventù e mala vecchiaia.
Q
Quandu a fimmina tradisci allu mariti, cchi sparanza ‘ndi vò avì u
n’ammuratu?
Quandu a gatta nnùn c’è, i surgi abballanu.
Quandu a luna è russa, arrividi u vintu ; quandu è chiara : è sirenu ;
quandu è nuvula, arriva ll’acqua.
Quandu a panza è cchjìna, ogni cosa pùzzadi.
Quandu a petra sudidi cupèra a criatura.
Quandu alla fimmina u culu ‘nda balla, o è puttana o dittu falla.
Quandu cci vò, cci vò!
Quandu chiòvidi e nnò fa zanghi.
Quandu chiòvidi e tira bbintu, mittiti ‘nzàrvamintu.
Quandu chiòvidi nnò sicca nnèndi.
Quandu cridi ca ti pulizzi, lavati ruzza.
Quandu è niviru da marina, posa a zappa e va’ cucina.
29
Quandu è niviru da muntagna, piglia a zappa e va’ ncampagna.
Quandu è punenti, nno ffà nnenti.
Quandu mamma e tata fanu a lotta, sempri mamma ccì và da sutta.
Quandu parti chiùvindu, ti ricugli bbagnatu.
Quandu sì martillu, vatta, quando si ‘ncùdini statti.
Quandu si va a bburza si va a bburza, quando si va a zappa, si va a
zappa.
Quandu Strombuli fa fanale, o sciroccu o maistrale.
Quandu t’è stata prumisa a purcella, curri sùbbitu culla funicella.
Quandu truvi u monacu alla casa, a miglio cosa è llà piglià a risata.
Quandu u cantiniri è davanti a parta, u vinu è acitu.
Quandu u ciucciu non vo’ bbiva, avoglia ca fischji.
Quandu u culu trona, a saluti è bbona.
Quandu u diavulu t’accarizza, vo’ l’anima.
Quandu u figliu fùttidi, u patri è già futtùtu.
Quandu u mari è calmu ogni comandante è bbunu.
Quandu u rre càdidi, l’assu tremidi.
Quandu u sulu si curca ‘nsaccàtu, aspettàti vintu i punenti.
Quandu unu è ‘mballu, addà ballà.
Quattru aprilante, jurni quaranta.
R
Raccumanda i pìcuri allu lupu.
Ramu curtu, assai uva.
Rrobb’ i l’atri, currìja larga.
Rrobb’ i notte, vrigogna i jurnu.
Rrobba ‘ncumuni, pocu dura.
Rrobba truvata, nnò nè arrubbata.
30
S
S’a ‘mbidia fussa guàllira, fussimu tutti guàllarusi.
S’a fatica fussi bbòna, a ordinàvidi u midicu.
S’è curcatu a littu cunzatu.
S’è sadutu a tavula misa.
Sa cchiù nu pacciu alla casa ssua ca nu sapùtu alla casa i l’atri.
Saccu vacantu nnò stà all’impìdi.
Santa Chiara, dopu ca n’ arrubbata s’è fatta i porti i firru.
Scarpa mala cunzata, pocu dura.
Scava ca truvi.
Scherzi i manu, scherzi i villanu.
Sciacqua Rosa e bbivi Agnese.
Scirocco chiaru e tramontana scura, va a mari senza paura.
Scìvuladi u citrulu e va ncùlu all’urtulanu.
Scupa nova scupidi bbona.
Se è prena, fìgliadi.
Senza rispettu nun c’è affettu.
Senza soldi non si cantunu missi.
Settembre e fravaru, notte e jurnu paru.
Si ‘nditini, ‘ndi mangi e si no ti gratti a panza.
Si bella vu parì, corne e mazze a patì.
Si chiuda nna porta e si grapa nnu purtunu.
Si dovidi l’aratro e nno llu vou.
Si è di bbona razza, si ricoglia allu jazzu.
Sì l’urtumu buttuni da vrachetta.
Si marzu ‘ngrugna, ti fa cada l’unghja.
Sì nna savuzàra.
Si non appìchi , mancu spìchi.
Sì peggiu da funduguaria.
Si picura ti fa, u lupu ti mangia.
31
Si pigli e nnò rimitti, vidi u sittu.
Si rimèdiadi allu malu fattu e nno’ allu malu dittu.
Si rispèttidi u canu ppì l’amuri du patrunu.
Si u ‘mprìstu fussi bbùnu, ognùnu mbrestèridi a mugliera.
Si u vicinu sta bbùnu, sta bbùnu puru tu.
Si vù caccià tutti i petri i ‘mminza a via non arrivi cchiù alla casa.
Si vu campà bbiata, a jì d’accordo culla cugnata.
Si vu fricà allu chianchìri, accatta capu, trippa e pidi.
Si vu mangià pani jancu, ta fa u culu a quattru.
Si vu mantena a ‘micizia, na sporta và e natra vena.
Si vu na bbòna figlia, scegliti na bbòna mamma.
Si vu perda n’amico, ‘mbrèstindi soldi.
Sìmina in timpu e puta tardi.
Sìmina quando vù cha a giugnu miti.
Sìmina u grunu a terra umida, chianta a vigna a terra petrusa.
Simu ancora ‘mpède i piru.
Sinti i cunsigli di vicchji ca nnò ti sbagli.
Soldi ‘mbrestati, nimici assicurati.
Sparti ricchizza e dividi povertà.
Sputa ca ‘nduvini.
Staiu venindu du murtu e dici ch’è bbìvu.
Storta và e diritta venidi, sempre storta nnò ppò jì.
Strùsciu i scupa nova.
Su’ cchiù i vuci ca i nuci.
Su’ frittùguji ca si rèndunu.
Sulu alla morti nno’ c’è rimediu.
Supra a guàllira, nu carivunchju.
Supra u cuttu l’acqua vulluta.
Surcu copra surcu.
32
T
T’aspittu allu varcu.
T’è piaciutu u duci, mu vìviti a ‘maru.
Taglia cchiù a lingua ca cintu curtilli.
Tali patri, tali figliu.
Tanti voti a ‘muri ti càmgidi a vita.
Tanti voti a vucca rìdidi e lu cori chiàngidi.
Tanti voti ti fa bbèni na mezza paroua.
Tanti voti unu para chillu ca non’ èdi.
Tantu vadi a guàncella all’acqua fino a quando non si rùmpidi.
Tantu vò durà u beni da nora quantu dura a nivi da candilora.
Tavuli i cuzzu e fimmina supìna.
Te a tia e te a Tumasu vidi a mia chì me ramasu.
Tenidi a nasca tisa.
Terra e fimmina, chi no’ lli zappa, non sìmina.
Ti mittu a ppane e acqua cumu i carcerati!
Ti si juta a ‘nnammurà du pede du purcu.
Ti vanu sstritti i scarpi!
Ti’ndi accurgi du fitu du micciu!
Timpu i punenti, nun fa nnenti.
Tini setti spiriti cumi i gatti.
Tira cchiù ‘nu pilu i fissa alla salita ca cintu vua allu ‘mparu.
Tra ‘a terra du vacabundu crìscidi a vurdìca.
Trasi i sbìgu e si cunzi i chiattu!
Tric e trac tant’ a parti.
Trippa chjna càntidi e nnò cammisa nova.
Tromba di culu bbona saluti.
Trova ssempri a pezza a culuri.
Tu comandi quantu nu buttuni i vrachetta
Tu cunfundi a lana culla sita.
Tu fa u fissa ppì non jì alla guerra.
33
Tu ta suni e tu ta canti.
U
U pisciu grandi si mangidi u piccirillu.
U bbène s’apprezza quando si pèrdidi.
U bon timpu si vida da matina.
U boncori è cchiù da ricchezza.
U bunu marinaru si canuscidi alla bufera.
U cacatu si fa gabbu du pisciatu.
U cafunu supra nu pidi i ficu nno’ canùscidi né allu patri e né
all’amici.
U cani mùzzica ssempri allu sstrazzàtu.
U cavallu tuo e llu spirunu mia.
U cchiù sanu è guallarusu.
U chiùritu du culu è cchiù forti du terramotu.
U ciucciu adduvi cada na vota nnò ci cadidi a seconda vota.
U ciucciu resta ciucciu puru cùlla sella bbona.
U cumbittu ‘mbucca u purcu.
U cumunista: U tua è du tua e lu mia è puru du tua.
U fucu scarfa a cchini ndì stà vvìcinu.
U gabbu cunghja, a jastima no.
U gattu da dispenza fa chillu ca penza.
U jùrnu c’ha prumisu si vididi u bbùnu pagaturu.
U jurnu fadi a notti.
U lassatu è persu.
U lignu sturtu u fucu l’addirizza.
U littu, allìttica.
U lupu perdidi u pilu e no’ lu viziu.
U midicu pietusu fa la chiaga virminusa.
U midicu studia e lu malatu s’indi vadi.
34
U migliu di pili russi ha jettatu u patri ‘ntru puzzu.
U minda è saluti!
U mundu è a tiraturu, oji ‘nculu a tìa e dumani puru.
U mundu è chjìnu i guai, chini ‘ndi tena pocu e chini assai.
U mundu è tundu, chini neta e chini va allu fundu.
U murtu tena sempri turtu.
U parlà è nn’ arti leggera.
U Patriternu màndidi i taralli a chì nnò tena ddinti.
U patrunu da mandria nno’ mangia ricotta.
U peggio ancora addà vanì.
U peggio surdu è chillu ca non vo’ senta.
U piaciri du ciucciu è la gramigna.
U pìcciu coglia, a jastima nò.
U pignataru mìndidi u manicu adduvi vòd’ illu.
U pisciu puzza da capu.
U pocu è migliu ‘i nenti.
U priviti i Cirivicatu è jutu ppì futta ed è rimastu fricatu.
U puliciu ha pigliatu ganga.
U ripùu adduvi nascia, mmora.
U risu, n’ura ti tena tisu.
U russu vena du mussu.
U sangu non èd’ acqua.
U Signuri chiuda nna porta e rapa nu purtunu.
U sìricu vo’ chiangiùtu.
U surgiùu ha cangiatu l’ucchi ppì la cuda.
U suvirchiu rumpidi u cupirchiu.
U tamarru cchiu u prighi e cchiu sumidi u culu.
U timpu è signuri.
U timpu passidi e ‘la morti s’avvicinidi.
U troppu, sstruppia.
U vou chiama curnutu all’asinu.
U vou s’acchiappa di corna.
U vou tènidi a lingua grossa e nnò ppò parlà.
U vurdu nun crìdidi allu dijùnu.
35
Ucchi ca nnò bbìdunu, cori ca nnò chiàngidi.
Umini i vinu, ognj cintu nu carrinu.
Umini senza figli, né ppì piaciri né ppì cunsigli.
Unu cuma a vìdidi e l’atru cuma a pènzidi.
Unu è lima e l’atru è raspa.
V
Va all’acqua ccù llù crivu.
Va ppì circà grazia e truvi giustizia.
Va ppì ti fa a cruci e ti cacci l’ucchi.
Vala cchiù ‘n’amicu ca cintu parinti.
Vala cchiù ‘n’ amicu ca cintu ducati.
Vatta u firru quandu è càvudu.
Vèstiti zippùni ca pari bbàruni.
Vìata a cchìni moridi ‘ntru littu sua.
Vicinatu è minzu parentatu.
Vignu du murtu e dici ca ghè bbìvu.
Vizziu i natura finu alla sepultura.
Vò paglia ppì cintu cavalli.
Vriglia sciota nu pocu a vota.
Vucca amara sputa belenu.
Vuci i populu, vuci i Ddio.
36
i
VOCABOLI DIALETTALI CHE SI RISCONTRANO
NEI PROVERBI E DETTI DI QUESTA RACCOLTA
‘
‘A’ssèttidi‘A ‘varu
‘A capu
‘A chianta
‘A fadi
‘A fissa
‘A scàsciunu
‘A‘mbìdia
‘A’ddùru
‘A’ffànni
‘A’micizia
‘Mbastu
‘Mbìcci
‘Mbìdiato
‘Mbìschiti
‘Mbrestàti
‘Mbrestèridi
‘Mbrèstindi
‘Mbrijaca
‘Mbucca
‘Mmanu
‘Mpèdi i…
‘Mpìngiunu
-Far sposare in modo economicamente
vantaggioso
-L’avaro
-La testa
-La pianta
-La fà
-L’organo genitale femminile
-La rompono
-L’invidia
-L’odore
-Gli affanni
-L’amicizia
-Sella
-Guai, problemi, faccende
-Invidiato
-Frequenta, stai con…
-Prestati
-Presterebbe
-Prestagli
-Ubriaca
-In bocca
-In mano
-Sotto; all’inizio di un cammino o di un
lavoro
-Impediscono, ostacolano.
37
‘Mpovàruto
‘Mprìstu
‘Nchianu
‘Ncùdini
‘Ncumpagnia
‘Ncùmuni
‘Ndi
‘Nditini
‘Ngrugna
‘Nsàrvamintu
‘Ntra
-Impoverito
-Prestito
-In piano
-Incudine
-In compagnia
-In comune
-Glieli
-Ne tieni
-Mettere il broncio,espressione
corrucciata del volto.
-Al riparo
-Nella
A
A rizza a rizza
A’ddavì
Addirizza
Abbascia
Accèttidi
Accùcchjidi
Accurciàdi
Acqueta
Acu
Addùvi
Aggrìzza
Alli
Allisci
Allìttica
Ammùccia
Ammusciàtu
Appicciàtu
Appìchi
38
-A poco a poco.
-Deve avere.
-Reso o sarà reso diritto quello che era o è
storto.
-Abbassa
-Ti accetta, ti accoglie.
-Accoppia, raccoglie
-Accorcia
-Acquietare, calmare, tranquillizzare.
-Ago
-Dove.
-Diventa grinzosa.
-Agli
-Lisciare, accarezzare
-Costretto a stare a letto ammalato
-Nascondi.
-Non vigoroso
-Acceso.
-Appendi
Arràssati
Arricchìscjutu
Arrubbata
Arrusta
Arti
Atri /Autri
-Scansati.
-Arricchito
-Rubata
-Arrostisce.
-Arte
-Altri; dell’altro.
B
Bàgnidi
Bbàla
Bbàruni
Bbena
Bbìdunu
Bbìstu
Bbisugnu
Bbivu
Bbùrza
Bènunu
Bìcinu
Bìdi
-Si bagna.
-Vale (da valere).
-Barone
-Viene
-Vedono
-Visto
-Bisogno
-Vivo
-Borsa, riferita, in questo caso, a
guadagnare soldi.
-Vengono
-Vicino
-Vedi
C
C’èdi
Càchidi
Càdidi
Cangia
Cangiàtu
Càngidi
Cannìzza
-C’è
-Caca
-Cade
-Cambia
-Cambiato
-Cambia
-Stuoia fatta di canne per mettere a seccare
frutta,ecc.
39
Cantìniri
Canusci
Canuscia
Canùsciunu
Capu senza sali
Capu
Carivùnchiu
Carivùnu
Carrinu
Carusa
Cassaròua
Casu
Càuci
Cavatu
Càvidu
Cavizuni
Cavudara
Cavuzitti
Cazzùnu
Cchiù
Cecato
Cerza
Chiàga virminusa
Chianchìri
Chianta
Chiàntidi
Chiattu
Chiazza
Chìllu
Chìni
Chiova
Chiòvidi
Chiùritu
Chiùvindu
40
-L’oste
-Conosci.
-Conoscere
-Conoscono
-Deficiente
-Capo, testa.
-Carbònchio
-Carbone.
-Moneta di scarso valore
-Crusca. Si usa anche per indicare”tosare”.
-Casseruola, pentola
-Formaggio duro
-Calce, calcio
-Estratto, nato
-Caldo
-Pantaloni
-Caldaia (caldara). Recipiente di rame
-Calzini
-Stupido.
-Più
-Cieco.
-Quercia
-Piaga con cancrena
-Macellaio
-Pianta, albero, pianta del piede.
-Pianta (piantare).
-Piatto, tavola piatta
-Piazza.
-Quello.
-Chi
-Piovere
-Piove
-Prurito
-Piovendo
Chiùviri
Chjichàti
Chjìchiti
Chjìna
Chjinèra
Chjìnu
Chjìrica
Chjìsia
Ciàcati
Ciàngi
Ciàngia
Ciàngidi
Ciangiùtu
Ciaràsi
Cìciru
Cipulla
Cira
Cirivillu
Cittu
Ciucciu
Ciùti
Ckulli
Còglidi
Cònzidi
Crapa
Crèpidi
Crijanza
Crìjaturu
Criscia
Criscidi
Crispu
Crivu
Cucinera
-Chiodi
-Piegati, abbassati.
-Piegati
-Acqua alta del fiume in piena; piena.
-La piena di un fiume
-Pieno
-Chierica del prete
-Chiesa
-Ciechi
-Piangi
-Piangere.
-Piange
-Pianto)
-Ciliegie
-Cecio
-Cipolla.
-Cera
-Cervello
-Zitto, in silenzio
-Asino
-Cretini, scemi, fessi
-Con i….
-Raccoglie
-Si sistema
-Capra
-Crepa
-Creanza. I modi delle persone ben
educate.(Dallo spagnolo: creanza).
-Creatura, bambino
-Crescere, sviluppare.
-Crescere
-Crespato
-Setaccio
-Cuoca,buona cuoca
41
Cucuzza
Cuda
Cugnu
Cumbidenza
Cumbìtti
Cumpagnella
Cumpatuto
Cùnghja
Cunnu
Cunsigliu
Cunta
Cunzàta
Cunzàtu
Cupirchiu
Curcà
Curcatu
Cùrchidi
Cùrivi
Currìja
Curta
Curtilli
Curtìvi
Cutuguàti
Cuzzu
-Cocuzza, zucca, testa vuota
-Coda
-Cuneo.
-Confidenza
-Confetti
-Compagna
-Compatito
-Matura
-Organo genitale femminile
-Consiglio.
-Racconta, conta soldi o altro.
-Agghindata; s’è sistemata/sposata con un
buon partito
-Preparato; tutto sistemato; condito
-Coperchio
-Andare a letto.
-Coricato
-Corica
-Corvi
-Correggia, cintura
-Corte (giustizia), corta(piccola)
-Coltelli
-Coltivi
-Frutta raccolta con l’uso di un palo
-Traverso
D
Dijùnu
Dinàri
Dintu
Discìpuji
Disgrazij
Disijàta
42
-Digiuno.
-Denaro
-Dente.
-Discepoli
-Disgrazie
-Desiderata
Dòvidi
Dunà
Dùnindi
Dùnunu
Dùridi
Dùrunu
-Duole.
-Donare
-Dagliene
-Danno (da donare), rendere.
-Durare
-Durano
E
E’di
E’riva/weriva
Facìndi
Fàdi
Fauza
Fauzi
Feta
Fìgliadi
Fìguici
Fìmmina
Fissa
Fissàggini
Fitu
Fora
Fravàru
Fravicà
Fràvica
Freve
Frica
Frìcatu
Fricùnu
Frìcunu
Frìja
-E’
-Erba
-Fanne
-Fa (da fare).
-Falsa
-Falsi
-Puzza, emana fetore.
-Partorisce
-Felci
-Femmina.
-Fesso. Parola usata anche per indicare
l’organo genitale femminile
-Stupidità, cretinerìa.
-Puzza
-Fuori.
-Febbraio
-Costruire una casa.
-Fabbrica (da fabbricare), costruisce una
casa.
-Febbre.
-Frega
-Fregato
-Chi raggira, chi ruba
-Raggirano, rubano
-Friggere.
43
Frìjidi
Frissùrata
Frittùguji
Frusciu
Fùjidi
Futti
Fùttidi
Futtìturu
Futtùtu
-Frigge
-Cibo fritto in padella.
-Cotiche
-Rumore
-Fugge
-Fotti/rubi
-Fa sesso/ruba
-Colui che sa avere buoni rapporti sessuali.
-Fregato
G
Gabbà
Gabbu
Gallìja
Ganga
Gavutizza
Ghìingjidi
Ghìnghja
Giùguini
Gozza
Grapa
Grasta
Guagliuni
Guàllira
Guàllarusu
Guangella
Gujìmini
Gùminu/ùminu
Gùriu
44
-Ingannare con frode o con scherno.
-Prendersi gioco. Gioire del male degli
altri.
-Galleggia
-Dente molare. Parola usata per
dire:altezzosità, boria.
-Altezza
-Che riempie
-Riempe, riempire
-Giovani
-Gozzo; mangiare a sazietà
-Apre
-Vaso di ceramica o terracotta.
-Ragazzi, bimbi.
-Ernia
-Che ha l’ernia
-Langella, orciòlo di creta
-Legna
-Uomo
-Orzo
H
Hjiùri
Hjùmu (?)
-Fiori – è una di quelle parole difficile da
scrivere rispetto alla fonetica.
-Fiume –anche questa è una parola
difficile da scrivere rispetto alla fonetica.
I
I’mminz’a via
-In mezzo ad una via; riferito a gente che
non ha casa.
J
Jàmu
Jànca
Janchi
Jàncu
Jastìma
Jastimàtu
Jazzu
Jetta
Jettàta
Jèttidi
Jì
Jiditàu
Jìditi
Jùmenta
Jùrnata
Jùrni
Jùtu
-Andiamo
-Bianca
-Bianchi
-Bianco
-Bestemmia
-Bestemmiato, imprecato, maledetto.
-Recinto
-Getta
-Buttata, giocata.
-Buttato, non sistemato.
-Andare. (A jì = devi andare)
-Ditale
-Dita
-Giumente.
-Giornata
-Giorni
-Andato
45
L
L’atri
L’atru
Latru
Lavà
Lavurà
Lèggia
-Gli altri
-L’altro
-Ladro
-Lavare
-Lavorare
‘A leggia: la legge; A lèggia: devi leggere
M
Maju
Mancu
Mappìni
Masseta
Mastru
Mazziatu
Mindìmu
Mircuri
Mmerda
Mora
Mugliera
Murì
Murmuriandu
Murtu
Mustazzu
Mustazzùti
Mùzzica
Muzzicà
46
-Maggio
-Nemmeno.
-Strofinacci per cucina
-Terreno non arato, non coltivato
-Maestro
-Bastonato
-Mettiamo
-Mercoledì
-Merda
-Muore
-Moglie.
-Morire
-Imprecando -Mormorando.
-Morto
-Mustacchio, baffi
-Che hanno il mustacchio, i baffi, i peli
lunghi sopra il labro superiore.
-Morde
-Mordere
N
Ncumuni
Ndi
Nendi
Nìppita
Nìspuri
Nivi
Nnò Bbù
Nnò Bìdidi
Nnò ddùna
Nnò sàdi
Non’èdi
Nora
Nuzzùu
-In comune, insieme ad altri.
-Gli.
-Niente
-Erba detta anche calaminta
-Nespole.
-Neve
-Non vuoi, non desideri
-Non vede
-Non dona
-Non sa, non conosce
-Non è
-Nuora
-Nocciolo
O
Oji
Omo/Gùminu/ùminu
-Oggi
-Uomo
P
Pacìnzia
Panìlli
Para
Parogue
Pàrunu
Pata
Patri
Patrìta
Patùti
-Pazienza
-Piccole porzioni di pane
-Appare.
-Parole
-Sembrano
-Patire
-Padre.
-Tuo padre
-Le pene
47
Pede
Penta
Perdìnzia
Picciu
Picciùni
Pìcura
Pidi
Piditaru
Pignataru
Pìgulu
Pìju
Pilìju
Pilu
Piri
Piscà
Pìscidi
Pisciu
Pitrusinu
Pittìnia
Ppì
Prena
Pressa
Pressarola
Prìvitu
Prucissione
Pruminda
Prumisa
Prumisu
Prumitti
Purcella
Purcu
Purtusi
48
-Piede
-Pentire
-Perdènza, danno
-Pianto/invidia
-Piccioni, colombi.
-Pecora
-Piedi.
-Colui che emette forti peti.
-Pignattaro – Colui che fabbrica pignatte,
pentole di terracotta.
-Pigolo
-Peggio
-Erba amara
-Pelo
-Pere
-Pescare
-Piscia, urina
-Pesce
-Prezzemolo
-Pettina
-Per
-Incinta
-Fretta.
-Che va di fretta.
-Prete
-Processione. Accompagnare una statua, il
Sacramento con canti.
-Promettere
-Promessa
-Promesso
-Prometti
-Piccola scrofa. Una poca di buono
-Porco, maiale.
-Buchi
Q
Quatratu
Quatru
-Quadrato.
-Squadrato.
R
Raggia
Ragiuni
Ramasu
Ranùnchiua
Ricìva
Rida
Rìdidi
Rigalatu
Rimèdiadi
Rimìni
Rìpugu
Rìridi
Risbiglià
Risbìgliunu
Ruguìna
Rundinella
-Rabbia,
-Ragione
-Rimasto
-La rana
-Ricevere
-Ridere.
-Ride
-Regalato
-Rimedia –rimediare
-Maneggia, mescola.
-Lepre
-Ride
-Svegliare
-Svegliano
-Rovina
-Rondine.
S
S’allorda
S’àprunu
S’arrùnchjidi
Sanizza
Sapuni
Savuzara
-Si sporca
-Si aprono
-Si ritrae
-Sana, in salute
-Sapone.
-Sale liquido capace di corrodere il ferro.
49
Sbìgu
Scàppidi
Scàrfa
Scèrrunu
Scìppindi
Scurci
Scurcià
Scurzuni
Scùsi
Scutella
Sfràvica
Simana
Sìmina
Sindi
Sinti
Sìricu
Sògujiti
Sparanza
Spìchi
Spirùni
Sporta
Sstrazzàtu
Stàcci
Strùsciu
Stùtatu
Subbìtania
Sùdidi
Sula
Sulu
Sùmidi
Surcu
Surgi
Surgiu
50
-Traverso
-Scappa
-Scalda
-Litigano
-Da un debitore porta a casa quello che
puoi.
-Scortichi
-Scorticare
-Serpenti
-Scucire; non ne ricavi nulla.
-Scodella
-Demolisce, distrugge.
-Settimana
-Semina
-Se ne
-Senti
-Baco da seta.
-Soldi
-Speranza
-Prendere qualcosa appesa alla trave
-Speròne
-Grande cesto
-Stracciato. Riferito al povero
-Stare – ci devi stare
-Rumore
-Spento
-Improvvisa, repentina.
-Suda
-Sola, soltanto.
-Solo, solamente, soltanto.
-Alza (alzare).
-Solco
-Topi
-Topo
Surgiùu
Sùvirchiu
-Talpa
-Soverchio,eccessivo
T
Tamarru
Tata
Timpa
Timpu
Tìngidi
Tiraturu
Tisa
Truni,vrùiti
Tuni
-Rozzo,volgare,villano
-Papà
-Collina, dirupo,burrone.
-Tempo
-Tinge, sporca.
-Cassetto.
-Allertata, tesa.
-Tuoni
-A te.
U
Ucchji
Urtima
Uvu
-Occhi
-Ultima
-Uovo.
V
Vàcci
Vàriva
Varrìu
Vascia
Vàttidi
Venneri
Vìata
Vicinu
Vìdidi
-Vacci; ci devi andare
-Barba
-Barile
-Bassa
-Batte.
-Venerdì
-Beata
-Vicino
-Vede
51
Viji
Vilanza
Virnu
Vòdi
Vou
Vrachetta
Vriglia
Vrigogna
Vrùscia
Vrusciata
Vrùscidi
Vua
Vucca
Vulla
Vullenta
Vurda
Vurdìca
Vurpa
Vutta
Vuzzu
-Vie
-Bilancia.
-Inverno
-Vuole
-Bue.
-Cerniera dei pantaloni maschili.
-Briglia
-Vergogna
-Brucia
-Bruciata.
-Brucia, consuma,distrugge come il fuoco.
-Buoi, voi
-Bocca.
-Bolle ( bollire).
-Bollente.
-Sazia
-Ortica
-Volpe.
-Spingi
-Gozzo; gola
Z
Zanghi
Zipagua
Zippùni
Zìvua
Zumbàtu
Zuppichìj
Zuppichijà
52
-Fango
-Siepe
-Pezzo di legno bruciato
-Pietra dura bianca.
-Saltato.
-Zoppichi
-Zoppicare
BIBLIOGRAFIA
Giuseppe Forestiero
Il dialetto del Tirreno Cosentino
- Volume primo
-Editoriale Progetto 2000
Augusto Chiodo
Proverbi calabresi
- Nuova Editrice Calabria
Elvira Musicò
Proverbi calabresi
- Calabria Letteraria Editrice
Ottavio Cavalcanti
Re, maghi, briganti, poveri, fate, ecc.
-Rubettiano Editore
Tommasa Gasbarri
I proverbi di Nonna Ninni
- d.D.E. Editrice
53
INDICE
54
Stemma del Comune di Bonifati
Pag. 5
Fotografie
“
6
Introduzione
“
9
Proverbi dialettali
“
12
Vocaboli dialettali che si riscontrano nei proverbi
“
37
Bibliografia
“
53
55
Finito di stampare nella tipografia
TITAN - ROMA
il 28 luglio 2010
Copia omaggio
56
Fly UP